Potrivit studiului coordonat de Stephan Getzin, de la Centrul pentru Cercetarea Mediului Helmholtz din Leipzig, Germania, aceste cercuri nu ar fi putut fi realizate de termite, cum se credea iniţial.
Cu ajutorul unor imagini aeriene, cercetătorii au observat că toate cercurile sunt dispuse conform unui patern regulat, care nu poate fi natural.
Cercurile sunt practic petice de deşert, înconjurate de un inel de vegetaţie. Unele pot avea un diametru chiar de 20 de metri şi rezistă aproximativ 75 de ani.
Deocamdată există mai multe teorii privind formarea acestor cercuri, cele mai populare invocând activitatea furnicilor şi a termitelor.
Anul trecut, un biolog a făcut recensamântul insectelor care trăiesc în zonă şi a descoperit că o specie de termite de nisip, Psammotermes allocerus, este foarte întâlnită în regiunea cercurilor.
Savantul a tras concluzia că aceste termite se hrănesc cu rădăcinile ierbii şi astfel formează bizarele inele.
Getzin şi colegii lui susţin însă că insectele nu ar fi putut realiza un model aşa de omogen al cercurilor, într-o zonă foarte vastă.
Potrivit lui Getzi, o explicaţie mai plauzibilă este că iarba creşte singură în acest tipar ciudat, din cauza competiţiei pentru apă.
Fenomenul se poate observa şi în pădurile tinere, unde copacii cresc în aşa fel încât cei maturi să aibă suficient loc şi destule resurse.
Sursa: Live Science